joi, 3 iulie 2008
duminică, 30 martie 2008
DRAGOSTEA
Dragostea este lucrul acela intangibil care ne face multumiti cu ceea ce avem si nemultumiti de ceea ce suntem.
Dragostea este decizia de a face din problemele tale, problemele mele.
Dragostea ne determina sa facem lucrurile bine.
Dragostea este ceea ce-i face pe oameni sa creada ca sunt frumosi cand nimeni altul nu-I vede astfel.
Dragostea este ceea ce-i face pe doi sa stea unul langa altul atunci cand este suficient loc.
Dragostea este ceea ce-I face pe cei doi sa faca liniste cand esti tu de fata.
Tot ce conteaza in viata in mod deplin si dureros este iubirea.
Lupta reuseste mai ales celor care iubesc mai mult lupta decat succesul L.Blaga
Dragostea este decizia de a face din problemele tale, problemele mele.
Dragostea ne determina sa facem lucrurile bine.
Dragostea este ceea ce-i face pe oameni sa creada ca sunt frumosi cand nimeni altul nu-I vede astfel.
Dragostea este ceea ce-i face pe doi sa stea unul langa altul atunci cand este suficient loc.
Dragostea este ceea ce-I face pe cei doi sa faca liniste cand esti tu de fata.
Tot ce conteaza in viata in mod deplin si dureros este iubirea.
Lupta reuseste mai ales celor care iubesc mai mult lupta decat succesul L.Blaga
sâmbătă, 2 februarie 2008
* IOAN 14 : 21 - 24
Cine are poruncile Mele şi le păzeşte,
acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte,
va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi,
şi Mă voi arăta lui."
Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis:
"Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?"
Drept răspuns, Isus i-a zis:
"Dacă Mă iubeşte cineva,
va păzi cuvântul Meu,
şi Tatăl Meu îl va iubi.
Noi vom veni la el,
şi vom locui împreună cu el.
(Ioan 14:21-24)
* INTREBARE GRESITA
De prea multa vreme ca si crestini
continuam sa punem intrebarea gresita
atunci cand intrebam "ce am voie sa fac si ce nu am voie?"
sau "pana unde e prea departe?".
Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem fiecare este
"Cat de mult Il iubesc pe Isus?".
Keith Green
continuam sa punem intrebarea gresita
atunci cand intrebam "ce am voie sa fac si ce nu am voie?"
sau "pana unde e prea departe?".
Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem fiecare este
"Cat de mult Il iubesc pe Isus?".
Keith Green
*IUBESTE-L PE APROAPELE TAU
Iubeste-l pe aproapele tau
Chiar cand te apasa durerea,
Chiar cand ti se cere averea,
Ajuta-l atunci cand e-n greu.
Iubeste-l pe cel ce cu ura
Te priveste si iti vorbeste mereu.
Pentru ca asa Il iubesti pe Dumnezeu
Si arzi in tine orice urma de zgura.
Iubeste-ti vrajmasul,
Pe cel ce te ocaraste si scuipa.
Pentru ca el e cel te-ajuta
Sa-ti curatesti de tina vesmantul.
Iubeste-l pe cel ce acum
Nu cunoaste calea cea buna.
Fi pentru el o lumina
Si ajuta-l sa mearga cu tine pe drum.
Iubeste-i pe oameni, pe semenii tai,
Pe cei care traiesc langa tine
Nu uita sa faci orisicui bine
Indiferent de sunt buni sau sunt rai.
Iubeste in zile cu soare,
Iubeste in zile cu nori.
Asa vei strange mereu comori
Pentru viata ta viitoare.
Iubeste si lupta cu-avant,
Lasand iubirea sa creasca.
Iubirea eterna s-o faci sa rodeasca
Si apoi sa se intinda pe intregul pamant
CANTECUL IUBIRII
Iubirea...e un cantec de nai
Adiat lin cu ale vantului soapte,
Este farmecul unei zile de mai,
Glasul suav in mijloc de noapte.
Iubirea...este un mare tezaur
Coborat din etern, jos in tina,
Dar... care ramane de aur
In oceanul de pacat si de vina.
Iubirea...este globul de har
Venit printre noi dintre astre.
Ea este cel mai bun dar,
Comoara din inimile noastre.
Iubirea a coborat intre noi
Imbracata in haina umila.
A stralucit ca un margaritar in noroi
Si ca un safir asezat pe ruina.
Oare de unde au venit
Aceste comori de lumina,
Care se scurg din zenit
Si spala noianul de vina?
Isus este Cel ce-a revarsat
Acest rau de iubire,Cel ce pe pamant
S-a turnatCa jertfa de pret pentru vina.
Acum locuieste in noi
Acest rau sfant de iubire
Si curge pana in viata de-apoi
In care pe veci vom ramane.
ZIUA DOMNULUI
1.INTRODUCERE.
Profeţii Vechiului Testament profeţesc despre Ziua Domnului fie că menţionează sau nu această expresie.Dese ori sunt folosite alte expresi cum ar fi:”ziua aceea”, “zilele acelea”, “vremile acelea”, “ziua de răzbunare a Domnului”.Unii dintre ei o asociază cu anumite evenimente contemporane lor, cum ar fi judecarea poporului Israel datorită idolatriei, sau distrugerea babilonului.Altii o asociază cu alte evenimente ce vor avea loc, cum ar fi Cincizecimea (Ioel).În concepţia creştină contemporană această zi indică perioada de timp de la a doua venire a lui Isus pâna la crearea cerului nou şi a pământului nou.Comforn Isaia 61:1-2 “Ziua Domnului” va fi după “anul de îndurare al Domnului”.
Puse cap la cap toate profeţiile despre Ziua Domnului niciodată nu se vor contrazice ba mai mult vom observa că vorbesc despre una şi aceeaşi yi cara are aceleaşi manifestări pe pământ.
Peste tot unde se vorbeşte despre Ziua Domului se menţionează semnele care o deosebesc de celelalte zile.Diferite calamnităţi naturale însă toate cu un scop.Vom observa că există si un scop principal.
Pe rând Isaia, Ierremia, Ezechiel, Ioel, Amos,Mica, Ţeefania, Zaharia, vorbesc despre Ziua Domnului relatând ce am spus mai sus cât si alte lucruri specifice fiecăruia.Lucrarea de faţă îşi propune să observe conceptul de Ziua Domnului” in lumina fiecăruia din aceşti profeţi ai Vechiului Testament.
2."ZIUA DOMNULUI" ÎN CONCEPTIA PROFETULUI ISAIA.
Isaia tratează acest concept destul de larg, relatând multe lucruri particula cât şi generale despre această zi.În carte sa sunt două locuri unde vorbeşte despre Ziua Domnului folosind această exprimare: 2:12,17-19; 13:6,9-13.
Ca şi ceilalţi profeţi, Isaia identifică Ziua Domnului cu un timp al judecăţii.Pentru el este clar că această zi nu va fi o zi de binecuvântere ci o zi a răzbunării.Felul cum foloseşte Isaia cuvântul “o zi” evidentiază proeminentă- ziua aceasta sigur va veni.Isaia nu vorbeste despre un tinp exact câd această zi va fi, ci vorbeşte despre semnele care o vor prevesti.
În interpretarea lui Young această zi are ca scop principal proslăvirea Numelui lui Dumnezeu.Isaia profeţeşte că “Domnul se va scula să îngrozească pământul”.Asta nu înseamnă că Dumnezeu până acum a fost inactiv ci doar a lăsăt pe om să trăiască ziua lui, zi în care a putut să aleagă cui să i se închine.Acum Dumnezeu se ridică, zia omului se sfârşeşte şi începe Ziua Domnului.
Defap teoria lui este preluată de la Calvin care spune că în aceasta zi Dumnezeu va fi înălţat pentrucă numai Lui îi aparţine.Tot Calvin mai spune că omul a avut ziua lui dar alegerea pe care el a făcut-o a fost să trăiască în idolatrie iar “ziua” pe care Dumnezeu a ales-o are ca scop smerirea a tot în ce a avut până atunci omul încredere, a tot ce a constituit pentru om un scop de mândrie si înălţare.
Isaia este singurul care dă acestei zile o forţă.Young compară această zi cu o furtună care absoarbe, dărâma, distruge totul în calea ei, tot ce a constituit pentru un om un motiv de a crede că poate să trăiască şi fără Dumnezeu.
In concepţia lui Isaia marea nemulţumire a lui Dumnezeu cu privire la om este idolatria.Dumnezeu a creeat totul, inclusiv pe om.Odată cu primul păcat, întreaga creaţie a fost pervertită, datorită omului.In sine, creaţia ne este rea, însă omul a pervertit-o.De ce?Pentru că omul nu a folosit creaţia ca să facă din ea un mijlac de glorificare a lui Dumnezeu ci a început să se închine creaţiei şi nu creatorului.Dumnezeu va folosi această zi, a Sa, ca să arate omului că ceea ce el a considerat mult superior lui, şi anume creaţia, în realitate nu este decît ceva creat iar singurul care marită închinare este Dumnezeu.
Dacă Dumnezeu va distruge creatia Sa, cum am spus şi mai sus, nu înseamnă că această creaţie este rea.Calvin interpretează judecata lui Dumnezeu (judecată ce afectează creaţia) în felul următor: el spune că Dumnezeu nu este nemulţumit de creaţia Sa , de măreţia muntilor sau de frumuseţea cedrilor Libanului, pe care El i-a creat, ci El doar vrea să arate că singurul motiv pentru care distruge creatia este să arate că răul pleacă de la om. Luându-i omului idolii acesta din urmă va vedea că există un singur Dumnezeu vrednic de închinare.
Specific pentru poprul Israel "Ziua Domnului" însemna judecarea lui.Această judecată va avea loc datorită idolatriei, mândriei, trufiei, lepădării de Dumnezeu.Domnul a ales să pedepsească poporul Său pentru neascultere folosindu.se de Asiria şi Babilon.Oştile acestor ţări vor devasta Israelul şi astfel se va împlini tot ce profeţeşte Isaia în 2:119 – toti oamenii vor încerca să se ascundă de mânia manifestată a lui Dumnezeu.Acest lucru nu însemna că aceste popoare sunt iubite de Dumnezeu.Isaia, în 13:6, 11-20, identifică Ziua Domnului cu un eveniment contemporan generaţiei lui şi anume distrugerea Babilonului şi a celorlalte puteri.Această judecată asupra Babilonului va fi făcută în forţă.Mânia lui Dumnezeu nu se va potoli numai prin distrugerea acestui imperiu ci acesta va fi doar începutul judecătii lui Dumnezeu asupra întrgi omeniri.Young numeşte acest început “preludiul judecăţii finale”.
Babilonul reprezenta puterea umană, speranţele omului, fiind un imperiu uriaş şi puternic din toate punctele de vedere, el constituia un motiv de mândrie şi înălţere a omului ba chiar mai mult, pentru unii Babilonul era un dumnezeu.Isaia pune distrugerea celui mai mare imperiu lâmgă “Ziua Domnului” pentru a evidenţia puterea care o va desfăşura Dumnezeu în mânia Sa, cât şi grozăvia suferinţei din “acele vremi”.
Incă un lucru foarte important este faptul că Dumnezeu îşi va alege o “rămăşiţă” care i-a rămas credincioasă in acea lume coruptă din toate punctele de vedere.Isaia profeţeşte că oameni vor mai rari de cât cel mai scump aur.In interpretarea lui Zoung aceşti vor constitui “rămăşiţa” care a continuat să se închine Dumnezeului adevărat
3."ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI IREMIA
Ieremia continuă profeţia lui Isaia.El este unul dintre acei profeţi care nu folosesc niciodată expresia “Ziua Domnului” , în schimb foloseşte celelalte expresii – “zilele acelea”, “zilele din urmă”.
Comparativ cu Isaia , Ieremia profeţeşte despre Ziua Domnului ca fiind o zi a fericiri şi a eliberării.
In 50:4 vorbeşte despre intoarcerea din robie a lui Israeel şi Iuda, mai mult, vorbeşte despre unirea lor şi întoarcerea lor către Domnul.
Cum am mai spus, Ieremia continuă profeţia lui Isaia vorbind despre “a doua parte a Zilei Domnului”. In ceea ce priveşte poporul Israel, această parte a Zilei Domnului va fi una în care va vedaa duşmani sai pedepsiţi iar el va fi găsit fără vină.In ceea ce priveşte celelalte popoare, cum ar fi Babilonul, vor fi pedepsite pentru că “au jefuit Moştenirea” Domnului.
Thompson spune că cei care vor profita de această parte a Zilei Domnului, formează acea rămăşiţă despre care voorbeşte Isaia.Această rămăşiţă este cea care va duce la îndeplinire planul lui Dumnezeu cu privire la restaurarea poporului Său.
Ieremia identifică Ziua Domnului cu venirea lui Mesia.In 33:15-16 el profeţeşte despre Mesia ca urmaş al lui David.Prin prezenţa lui “Iuda va fi mântuit şi Ierusalimul va locui în linişte”.Dacă prima perte a Zilei Domnului aducea condamnare şi avea ca scp proslăvirea lui Dumnezau prin distrugerea creaţiei, în a doua parte Dumnezeu îşi manifestă harul.Îşi recunoaşte poporul ca fiind fără vină, mai mult de cât atât făgăduieşte pe Mesia care va aduce dreptate dar şi judecată, o judecată care să aducă poporul într-o stare comform voi Sale.
Putem observa cum Ieremia are o concepţie mult mai optimistă despre Ziua Domnului.
4. "ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI EZECHIEL.
Ezechiel, la fel ca şi Isaia, foloseşte expresia “Ziua Domnului”, însă el o face singură dată.În conceptia sa despre Ziua Domnului Ezechiel îşi împrte profeţia în trei părţi distincte: (1) pedepsirea Ierusalimului prin faptul că poporul a fost dus în robie;(2) judecata lui Dumnezeu asupre popoarelor mari puteri contemporane profetului;(3) restaurarea poporului Israel, restaurare ce are şi ea la rândul ei trei părţi: una a constat în întoarcerea rămăşiţei din robia Babiloniană , a doua constă în continuitatea poporului Israel şi a treia o va constitui instaurerea Împărăţiei lui Isus.
La fel ca şi Isaia, profetul Ezechiel vorbeşte despre o zi întunecată, o zi care aduce “furtuna”.Deosebirea este, faţa de Isaia, Ezechiel scoate in evidenţă glorificarea lui Dumnezeu nu neapărat prin grozăvia faptelor Sale cât prin felul cum îşi curăţeşte, eliberează şi restaurează poporul.Este clar că şi aici Dumnezeu are acelaşi scop - de a avea o zi în care să-şi reveleze autoritatea supemă însănu prin distrugere ci prin purificare şi restaurare.
Putem spune că in concepţia sa, profetul Ezechiel are o privire de ansamblu (dar nu generală) asupra Zilei Domnului.Include pe lângîpoporul Israel, şi revelaţie despre Împărăţia Viitoare.
4."ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI IOEL.
Prind în ansamblu la istoria poporului Israel observăm multă suferinţă.Cu toate acestea, profetul Ioel adeverşte o zi mult mai groznică ca până acum.In 1:15 îşi începe profeţia cu interjecţia “vai”, mai târziu folosind un cuvânt care aduce groază: pustiire.
Calvin interpratează ceea ce spune Ioel şi spune că aici profeţia seamănă cu cea a lui Isaia, în sensul că s-ar putea spune că Dumnezeu a fost până acum inactiv – Nu! Dumnezeu doar a lăsat pe om să aleagă.Acum se pare că nu a mai fost vorba de o închinare la idoli ci doar o neglijenţă a autorităţii divine.
Ioel nu profeţeşte numai pustiire şi necaz.Cel mai interesant lucru din profeţia sa sunt făgăduinţele făcute.Ioel îşi începe profeţia vorbind despre trecutul şi prezentul păcătos al lui Israel, apoi îi cheamă la pocăinţă iar în final încheie cu o profeţie despre restaurarea poporului Israel.Dacă în acea Zi de necaz grozav poporul se va întoarce cătr Domnul atunci făgăduinţa se va împlini.Ultima parte a profeţiei lui Ioel despre Ziua Domnului se identifică cu Ziua Cincizecimii.Comform acestei profeţii, “Domnul a fost plin de râvnăpentru ţara Lui, şi s-a îndurat de ea”(2:18).Observăm promisiunea lui Dumnezeu cum că El va revărsa, în acea zi a Sa, din Duhul Sau peste “orice făptură”.
5. CONCLUZII.
"ZIUA DOMNULUI" in conceptia profeţilor din Vechiul Testament este ziua în care Dumnezeu este singurul înălţat.Această glorificare are loc fie că Dumnezeu îşi manifestă puterea (mânia) fie că îşi manifestă dragostea.
Fiecare din profeţi avertizează că această zi ve fi o zi a judecătii insă este interesant că nu se opreşte totul aici ci tot Dumnezeu este acela care oferă soluţia – dedicare totală Lui.Mai mult de cât atât Dumnezeu face multe preomisiuni de care vor profita doar acei care I-au rămas credincioşi în lumea coruptă – rămăşiţa.
Chiar dacă “Ziua Domnului” in revelaţiile profeţilor Vechi Testamentali au fost aplicabile situţiei poporului Israel, se poate observa că acest concept, în felul cum a fost dezvoltat de ei, are şi o aplicalibitate contemporană nouă, chiar şi viitoare.
În lumina profeţilor Vechiului Testament “Ziua Domnului” rămâne o zi a judecăţii care aduce glorie lui Dumnezeu şi pocăinţă omului, de aici rezultând împlinirea promisiunulor divine.
Profeţii Vechiului Testament profeţesc despre Ziua Domnului fie că menţionează sau nu această expresie.Dese ori sunt folosite alte expresi cum ar fi:”ziua aceea”, “zilele acelea”, “vremile acelea”, “ziua de răzbunare a Domnului”.Unii dintre ei o asociază cu anumite evenimente contemporane lor, cum ar fi judecarea poporului Israel datorită idolatriei, sau distrugerea babilonului.Altii o asociază cu alte evenimente ce vor avea loc, cum ar fi Cincizecimea (Ioel).În concepţia creştină contemporană această zi indică perioada de timp de la a doua venire a lui Isus pâna la crearea cerului nou şi a pământului nou.Comforn Isaia 61:1-2 “Ziua Domnului” va fi după “anul de îndurare al Domnului”.
Puse cap la cap toate profeţiile despre Ziua Domnului niciodată nu se vor contrazice ba mai mult vom observa că vorbesc despre una şi aceeaşi yi cara are aceleaşi manifestări pe pământ.
Peste tot unde se vorbeşte despre Ziua Domului se menţionează semnele care o deosebesc de celelalte zile.Diferite calamnităţi naturale însă toate cu un scop.Vom observa că există si un scop principal.
Pe rând Isaia, Ierremia, Ezechiel, Ioel, Amos,Mica, Ţeefania, Zaharia, vorbesc despre Ziua Domnului relatând ce am spus mai sus cât si alte lucruri specifice fiecăruia.Lucrarea de faţă îşi propune să observe conceptul de Ziua Domnului” in lumina fiecăruia din aceşti profeţi ai Vechiului Testament.
2."ZIUA DOMNULUI" ÎN CONCEPTIA PROFETULUI ISAIA.
Isaia tratează acest concept destul de larg, relatând multe lucruri particula cât şi generale despre această zi.În carte sa sunt două locuri unde vorbeşte despre Ziua Domnului folosind această exprimare: 2:12,17-19; 13:6,9-13.
Ca şi ceilalţi profeţi, Isaia identifică Ziua Domnului cu un timp al judecăţii.Pentru el este clar că această zi nu va fi o zi de binecuvântere ci o zi a răzbunării.Felul cum foloseşte Isaia cuvântul “o zi” evidentiază proeminentă- ziua aceasta sigur va veni.Isaia nu vorbeste despre un tinp exact câd această zi va fi, ci vorbeşte despre semnele care o vor prevesti.
În interpretarea lui Young această zi are ca scop principal proslăvirea Numelui lui Dumnezeu.Isaia profeţeşte că “Domnul se va scula să îngrozească pământul”.Asta nu înseamnă că Dumnezeu până acum a fost inactiv ci doar a lăsăt pe om să trăiască ziua lui, zi în care a putut să aleagă cui să i se închine.Acum Dumnezeu se ridică, zia omului se sfârşeşte şi începe Ziua Domnului.
Defap teoria lui este preluată de la Calvin care spune că în aceasta zi Dumnezeu va fi înălţat pentrucă numai Lui îi aparţine.Tot Calvin mai spune că omul a avut ziua lui dar alegerea pe care el a făcut-o a fost să trăiască în idolatrie iar “ziua” pe care Dumnezeu a ales-o are ca scop smerirea a tot în ce a avut până atunci omul încredere, a tot ce a constituit pentru om un scop de mândrie si înălţare.
Isaia este singurul care dă acestei zile o forţă.Young compară această zi cu o furtună care absoarbe, dărâma, distruge totul în calea ei, tot ce a constituit pentru un om un motiv de a crede că poate să trăiască şi fără Dumnezeu.
In concepţia lui Isaia marea nemulţumire a lui Dumnezeu cu privire la om este idolatria.Dumnezeu a creeat totul, inclusiv pe om.Odată cu primul păcat, întreaga creaţie a fost pervertită, datorită omului.In sine, creaţia ne este rea, însă omul a pervertit-o.De ce?Pentru că omul nu a folosit creaţia ca să facă din ea un mijlac de glorificare a lui Dumnezeu ci a început să se închine creaţiei şi nu creatorului.Dumnezeu va folosi această zi, a Sa, ca să arate omului că ceea ce el a considerat mult superior lui, şi anume creaţia, în realitate nu este decît ceva creat iar singurul care marită închinare este Dumnezeu.
Dacă Dumnezeu va distruge creatia Sa, cum am spus şi mai sus, nu înseamnă că această creaţie este rea.Calvin interpretează judecata lui Dumnezeu (judecată ce afectează creaţia) în felul următor: el spune că Dumnezeu nu este nemulţumit de creaţia Sa , de măreţia muntilor sau de frumuseţea cedrilor Libanului, pe care El i-a creat, ci El doar vrea să arate că singurul motiv pentru care distruge creatia este să arate că răul pleacă de la om. Luându-i omului idolii acesta din urmă va vedea că există un singur Dumnezeu vrednic de închinare.
Specific pentru poprul Israel "Ziua Domnului" însemna judecarea lui.Această judecată va avea loc datorită idolatriei, mândriei, trufiei, lepădării de Dumnezeu.Domnul a ales să pedepsească poporul Său pentru neascultere folosindu.se de Asiria şi Babilon.Oştile acestor ţări vor devasta Israelul şi astfel se va împlini tot ce profeţeşte Isaia în 2:119 – toti oamenii vor încerca să se ascundă de mânia manifestată a lui Dumnezeu.Acest lucru nu însemna că aceste popoare sunt iubite de Dumnezeu.Isaia, în 13:6, 11-20, identifică Ziua Domnului cu un eveniment contemporan generaţiei lui şi anume distrugerea Babilonului şi a celorlalte puteri.Această judecată asupra Babilonului va fi făcută în forţă.Mânia lui Dumnezeu nu se va potoli numai prin distrugerea acestui imperiu ci acesta va fi doar începutul judecătii lui Dumnezeu asupra întrgi omeniri.Young numeşte acest început “preludiul judecăţii finale”.
Babilonul reprezenta puterea umană, speranţele omului, fiind un imperiu uriaş şi puternic din toate punctele de vedere, el constituia un motiv de mândrie şi înălţere a omului ba chiar mai mult, pentru unii Babilonul era un dumnezeu.Isaia pune distrugerea celui mai mare imperiu lâmgă “Ziua Domnului” pentru a evidenţia puterea care o va desfăşura Dumnezeu în mânia Sa, cât şi grozăvia suferinţei din “acele vremi”.
Incă un lucru foarte important este faptul că Dumnezeu îşi va alege o “rămăşiţă” care i-a rămas credincioasă in acea lume coruptă din toate punctele de vedere.Isaia profeţeşte că oameni vor mai rari de cât cel mai scump aur.In interpretarea lui Zoung aceşti vor constitui “rămăşiţa” care a continuat să se închine Dumnezeului adevărat
3."ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI IREMIA
Ieremia continuă profeţia lui Isaia.El este unul dintre acei profeţi care nu folosesc niciodată expresia “Ziua Domnului” , în schimb foloseşte celelalte expresii – “zilele acelea”, “zilele din urmă”.
Comparativ cu Isaia , Ieremia profeţeşte despre Ziua Domnului ca fiind o zi a fericiri şi a eliberării.
In 50:4 vorbeşte despre intoarcerea din robie a lui Israeel şi Iuda, mai mult, vorbeşte despre unirea lor şi întoarcerea lor către Domnul.
Cum am mai spus, Ieremia continuă profeţia lui Isaia vorbind despre “a doua parte a Zilei Domnului”. In ceea ce priveşte poporul Israel, această parte a Zilei Domnului va fi una în care va vedaa duşmani sai pedepsiţi iar el va fi găsit fără vină.In ceea ce priveşte celelalte popoare, cum ar fi Babilonul, vor fi pedepsite pentru că “au jefuit Moştenirea” Domnului.
Thompson spune că cei care vor profita de această parte a Zilei Domnului, formează acea rămăşiţă despre care voorbeşte Isaia.Această rămăşiţă este cea care va duce la îndeplinire planul lui Dumnezeu cu privire la restaurarea poporului Său.
Ieremia identifică Ziua Domnului cu venirea lui Mesia.In 33:15-16 el profeţeşte despre Mesia ca urmaş al lui David.Prin prezenţa lui “Iuda va fi mântuit şi Ierusalimul va locui în linişte”.Dacă prima perte a Zilei Domnului aducea condamnare şi avea ca scp proslăvirea lui Dumnezau prin distrugerea creaţiei, în a doua parte Dumnezeu îşi manifestă harul.Îşi recunoaşte poporul ca fiind fără vină, mai mult de cât atât făgăduieşte pe Mesia care va aduce dreptate dar şi judecată, o judecată care să aducă poporul într-o stare comform voi Sale.
Putem observa cum Ieremia are o concepţie mult mai optimistă despre Ziua Domnului.
4. "ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI EZECHIEL.
Ezechiel, la fel ca şi Isaia, foloseşte expresia “Ziua Domnului”, însă el o face singură dată.În conceptia sa despre Ziua Domnului Ezechiel îşi împrte profeţia în trei părţi distincte: (1) pedepsirea Ierusalimului prin faptul că poporul a fost dus în robie;(2) judecata lui Dumnezeu asupre popoarelor mari puteri contemporane profetului;(3) restaurarea poporului Israel, restaurare ce are şi ea la rândul ei trei părţi: una a constat în întoarcerea rămăşiţei din robia Babiloniană , a doua constă în continuitatea poporului Israel şi a treia o va constitui instaurerea Împărăţiei lui Isus.
La fel ca şi Isaia, profetul Ezechiel vorbeşte despre o zi întunecată, o zi care aduce “furtuna”.Deosebirea este, faţa de Isaia, Ezechiel scoate in evidenţă glorificarea lui Dumnezeu nu neapărat prin grozăvia faptelor Sale cât prin felul cum îşi curăţeşte, eliberează şi restaurează poporul.Este clar că şi aici Dumnezeu are acelaşi scop - de a avea o zi în care să-şi reveleze autoritatea supemă însănu prin distrugere ci prin purificare şi restaurare.
Putem spune că in concepţia sa, profetul Ezechiel are o privire de ansamblu (dar nu generală) asupra Zilei Domnului.Include pe lângîpoporul Israel, şi revelaţie despre Împărăţia Viitoare.
4."ZIUA DOMNULUI" IN CONCEPŢIA PROFETULUI IOEL.
Prind în ansamblu la istoria poporului Israel observăm multă suferinţă.Cu toate acestea, profetul Ioel adeverşte o zi mult mai groznică ca până acum.In 1:15 îşi începe profeţia cu interjecţia “vai”, mai târziu folosind un cuvânt care aduce groază: pustiire.
Calvin interpratează ceea ce spune Ioel şi spune că aici profeţia seamănă cu cea a lui Isaia, în sensul că s-ar putea spune că Dumnezeu a fost până acum inactiv – Nu! Dumnezeu doar a lăsat pe om să aleagă.Acum se pare că nu a mai fost vorba de o închinare la idoli ci doar o neglijenţă a autorităţii divine.
Ioel nu profeţeşte numai pustiire şi necaz.Cel mai interesant lucru din profeţia sa sunt făgăduinţele făcute.Ioel îşi începe profeţia vorbind despre trecutul şi prezentul păcătos al lui Israel, apoi îi cheamă la pocăinţă iar în final încheie cu o profeţie despre restaurarea poporului Israel.Dacă în acea Zi de necaz grozav poporul se va întoarce cătr Domnul atunci făgăduinţa se va împlini.Ultima parte a profeţiei lui Ioel despre Ziua Domnului se identifică cu Ziua Cincizecimii.Comform acestei profeţii, “Domnul a fost plin de râvnăpentru ţara Lui, şi s-a îndurat de ea”(2:18).Observăm promisiunea lui Dumnezeu cum că El va revărsa, în acea zi a Sa, din Duhul Sau peste “orice făptură”.
5. CONCLUZII.
"ZIUA DOMNULUI" in conceptia profeţilor din Vechiul Testament este ziua în care Dumnezeu este singurul înălţat.Această glorificare are loc fie că Dumnezeu îşi manifestă puterea (mânia) fie că îşi manifestă dragostea.
Fiecare din profeţi avertizează că această zi ve fi o zi a judecătii insă este interesant că nu se opreşte totul aici ci tot Dumnezeu este acela care oferă soluţia – dedicare totală Lui.Mai mult de cât atât Dumnezeu face multe preomisiuni de care vor profita doar acei care I-au rămas credincioşi în lumea coruptă – rămăşiţa.
Chiar dacă “Ziua Domnului” in revelaţiile profeţilor Vechi Testamentali au fost aplicabile situţiei poporului Israel, se poate observa că acest concept, în felul cum a fost dezvoltat de ei, are şi o aplicalibitate contemporană nouă, chiar şi viitoare.
În lumina profeţilor Vechiului Testament “Ziua Domnului” rămâne o zi a judecăţii care aduce glorie lui Dumnezeu şi pocăinţă omului, de aici rezultând împlinirea promisiunulor divine.
vineri, 1 februarie 2008
NOI N-AVEM AUR PAMANTEAN
Noi n-avem aur pământesc
Noi n-avem aur pământesc
Şi nici comori ce se-nvechesc,
Dar mai bogaţi în lume nu-s:
Comoara noastră e Isus.
Noi n-avem săbii de război
Şi nici puteri lumeşti cu noi,
Dar nu-i tărie mai presus:
Nădejdea noastră e Isus.
Noi n-avem nume lăudat,
Nici scaun-nalt, nici loc bogat,
Dar nu-i un adevăr mai sus:
Credinţa noastră e Isus.
Şi pentru tot ce am lucrat
Mai bun, mai vrednic, mai curat
Noi n-aşteptăm nici un folos:
Răsplata noastră e Cristos.
Noi n-avem aur pământesc
Şi nici comori ce se-nvechesc,
Dar mai bogaţi în lume nu-s:
Comoara noastră e Isus.
Noi n-avem săbii de război
Şi nici puteri lumeşti cu noi,
Dar nu-i tărie mai presus:
Nădejdea noastră e Isus.
Noi n-avem nume lăudat,
Nici scaun-nalt, nici loc bogat,
Dar nu-i un adevăr mai sus:
Credinţa noastră e Isus.
Şi pentru tot ce am lucrat
Mai bun, mai vrednic, mai curat
Noi n-aşteptăm nici un folos:
Răsplata noastră e Cristos.
joi, 31 ianuarie 2008
GANDURI CURATE
GANDURI CURATE
-Daca cineva nu te iubeste
asa cum iti doresti tu,
asta nu inseamna ca nu
te iubeste din tot sufletul.
**************************************
-Un adevarat prieten
este cel ce te tine de mana
si iti atinge inima.
**************************************
-Nu inceta nuciodata sa zambesti,
chiar si cand esti trist
pentru ca tu nu stii cine se
poate indragosti de zambetul tau.
**************************************
-Pentru lume esti doar
un simplu om,
dar pentru anumite persoane
tu esti toata lumea.
**************************************
-Daca cineva nu te iubeste
asa cum iti doresti tu,
asta nu inseamna ca nu
te iubeste din tot sufletul.
**************************************
-Un adevarat prieten
este cel ce te tine de mana
si iti atinge inima.
**************************************
-Nu inceta nuciodata sa zambesti,
chiar si cand esti trist
pentru ca tu nu stii cine se
poate indragosti de zambetul tau.
**************************************
-Pentru lume esti doar
un simplu om,
dar pentru anumite persoane
tu esti toata lumea.
**************************************
Unde-i iubire
Dragostea-i acea putere,Care încă pe pământ,Ne înalţă către Tatăl,Prin Cristos şi Spirit Sfânt.Refren: Unde-i iubire, acolo-i DumnezeuAcolo e răbdare, pace şi iertare.Unde-i iubire, acolo-i Dumnezeu.Dragostea pe toţi ne-adună,Ca-ntr-un tot armonios,Să formăm un trup şi-un sufletÎmpreună cu Cristos.Dragostea înnobilează,Ea ne face răbdători,Calmi în faţa nedreptăţii,Blânzi cu cei răuvoitori.Dragostea e pururi bună;Rău nu face nimănui,Bine însă vrea să facăPână şi duşmanului.Dragostea e delicată,Spirit binevoitor;Vede-n om doar partea bună,Arătând-o tuturor.Dragostea găseşte scuzeCelui ce-a păcătuit,Ea condamnă doar păcatul,Nu pe cel ce a greşit.Dragostea nu uită-un lucru:Că orice rătăcit,Este un om bolnav la suflet,Care trebuie-ngrijit.Dragostea ne porunceşte:Dacă ne-am certat cumva,Soarele să nu apunăFără a ne împăca.Dragostea e dintre toate,Darul cel mai preţios,Calea sigură spre ceruri,Spre unirea cu Cristos.
Dragostea-i acea putere,Care încă pe pământ,Ne înalţă către Tatăl,Prin Cristos şi Spirit Sfânt.Refren: Unde-i iubire, acolo-i DumnezeuAcolo e răbdare, pace şi iertare.Unde-i iubire, acolo-i Dumnezeu.Dragostea pe toţi ne-adună,Ca-ntr-un tot armonios,Să formăm un trup şi-un sufletÎmpreună cu Cristos.Dragostea înnobilează,Ea ne face răbdători,Calmi în faţa nedreptăţii,Blânzi cu cei răuvoitori.Dragostea e pururi bună;Rău nu face nimănui,Bine însă vrea să facăPână şi duşmanului.Dragostea e delicată,Spirit binevoitor;Vede-n om doar partea bună,Arătând-o tuturor.Dragostea găseşte scuzeCelui ce-a păcătuit,Ea condamnă doar păcatul,Nu pe cel ce a greşit.Dragostea nu uită-un lucru:Că orice rătăcit,Este un om bolnav la suflet,Care trebuie-ngrijit.Dragostea ne porunceşte:Dacă ne-am certat cumva,Soarele să nu apunăFără a ne împăca.Dragostea e dintre toate,Darul cel mai preţios,Calea sigură spre ceruri,Spre unirea cu Cristos.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)